Și am privit cu toții spre cer…

38.90

Editura: Epica

Data apariției: august 2016

Pagini: 400

Se spune că liceul e cea mai frumoasă perioadă din viața unui tânăr. Peter, unul dintre cei mai buni jucători de baschet din liceul lui, își face griji că această afirmație s-ar putea să fie adevărată. Între timp, Eliza numără orele până ce va putea scăpa de Seattle, orașul natal – și de reputația ei. Anita, o fată cu o viață aparent perfectă, se întreabă din ce în ce mai des dacă merită să-și abandoneze adevăratele vise pentru a intra la o universitate de prestigiu. Iar Andy nu înțelege de ce oamenii se agită în ceea ce privește facultatea și cariera – viitorul mai poate să aștepte. Sau nu? Căci se pare că viitorul ,,se apropie” cu repeziciune din spațiu – un asteroid se îndreaptă direct către Pământ –  și există posibilitatea de a șterge orice urmă de viață de pe fața planetei. În vreme ce acești patru viitori absolvenți – împreună cu restul omenirii – așteaptă să vadă ce daune va produce asteroidul, sunt totodată nevoiți să-și abandoneze gândurile legate de viitor și să se decidă cum își vor petrece ceea ce mai rămâne din prezent. Înainte de asteroid, le-am permis oamenilor să ne eticheteze: sportivul, proscrisa, ratatul și tocilara. Dar apoi am privit cu toții spre cer și totul s-a schimbat. Oamenii de știință spun că va sosi în două luni. Ne-au oferit două luni pentru a renunța la stereotipuri. Două luni pentru a ne transforma în ceva ce va dăinui chiar și după sfârșitul lumii. Două luni pentru a trăi cu adevărat.